La invitatia unei bune prietene, am fost saptamana trecuta la Gnomeo si Julieta, un film de animatie 3D ce reinterpreteaza intr-un mod haios povestea clasica a lui Romeo si Julieta. Personajele principale sunt doua tabere adverse de pitici de gradina, ce incep sa-si faca de cap imediat ce cocosul de pe acoperis anunta plecarea stapanilor.
In plina desfasurare de ostilitati, Gnomeo – din tabara albastra – se indragosteste nebuneste de rebela Julieta – din tabara rosie, bineinteles, si asa incep o serie de aventuri condimentate cu povestioare, precum cea a pasarii flamingo roz.
Nanette, broscuta-dadaca a Julietei, face deliciul publicului insetat de glumite si cantecele dragute. Nanette este, de altfel, singurul personaj foarte haios din film.
Filmul in sine este usurel si amuzant, asa cum ma asteptam din partea aceluiasi regizor care a creat si Shrek, bun de vazut intr-o seara de relaxare. Sala a fost plina ochi de parinti impreuna cu copii care nu radeau mereu cu gura pana la urechi, dar au fost mai mult ca sigur impresionati de culorile vii ale animatiei.
Pe de alta parte, efectele 3D au fost… nule. Am stat o ora si-un pic cu ochelarii 3D pe nas si degeaba! Animatia este superb realizata si chiar ma gandeam ca mi-ar placea sa existe un joc pe calculator care sa arate atat de dragut, numai ca as fi apreciat filmul ceva mai mult daca ar fi fost, cu adevarat, 3D.
Nota mea: 6/10
